Pentru sănătatea dumneavoastră…
Posted by Anda on Jul 22, 2010 in Viaţa reală | 20 comments
…evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi.
Nu o dată, indiferent de postul tv urmărit, am dat peste un carton pe care, cu litere mari şi colorate, era scris (şi citit, cu voce pătrunzătoare şi sonoră) un sfat util bunei funcţionări a organismului nostru. Îndemnul…nu a reuşit niciodată să îmi trezească nici cel mai mic interes, nici cea mai banală reacţie. Folosesc în continuare toate condimentele care imi plac, ador caşcavalul pane şi micii, consum dulciuri zilnic ca şi când viaţa mea ar depinde de asta. M-ar fi făcut însă să mă ridic de la biroul unde lucrez de obicei şi să holbez ochii a uimire şi a fascinaţie să fi văzut măcar o dată ceva în genul acesta: Pentru sănătatea sufletului dvs., evitaţi excesul de vise fără viaţă, iubiri unilateral dezvoltate şi prietenii “pentru totdeauna” de conjunctură.
În loc de consumaţi fructe şi legume zilnic ar merge: eliminaţi toate poveştile nefaste ale trecutului, faceţi-le ghem şi aruncaţi-le cu boltă într-un colţ al minţii (nu al sufletului), unde să nu mai testaţi niciodată conexiunile neuronale (aşa ştim că se vor pierde la un moment dat).
Beţi cel puţin 2 litri de lichide în fiecare zi ar putea deveni: umpleţi-vă inima de oameni care ţin la voi cu adevărat (sunt uşor de găsit: vă fac surprize fără să pretindă nimic în schimb, vă caută des doar să vadă ce mai faceţi şi ţin minte care e parfumul vostru preferat).
În locul nesuferitei faceţi cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice zilnic, recomand cu căldură evadările din rutină pentru a nu face nimic din ceea ce “trebuie”. O carte de călătorii, apoi călătoria în sine, apoi propriile fotografii făcute cu sufletul. Câteva pagini pe zi. Un flash.
Corpul meu mai rezistă într-o formă acceptabilă, chiar dacă nu respect nici una dintre regulile scrise mai sus, cu litere frumos rotunjite spre dreapta. Când dă semne că ar ceda, îi pun un plasture sau înghit maximum o pastilă. Trece. Dar n-am găsit niciodată, deşi jur că am holbat ochii, mi-am ascuţit auzul şi, uneori, m-am ridicat de la birou, un îndemn care să înceapă, frumos şi rotunjit spre dreapta, cu: Pentru sănătatea sufletului dumneavoastră… Mi-aş fi luat notiţe şi le-aş fi respectat cu stricteţe, zilnic chiar. Nu de alta, dar (am testat) sufletul nu reuşesc să-l cârpesc cu un plasture şi nici pastilele pe a căror cutie scrie: “pentru dureri de orice fel” nu rezolvă nimic.
Voi încerca să mă schimb, ceea ce vă propun şi vouă. Voi urma toate regulile de la televizor: renunţ la condimente, încep să fac piaţa în fiecare zi pentru fructe şi legume proaspete, aliniez baxurile cu apă plată până îmi umplu tot balconul şi port mereu o sticlă de 2l după mine (deshidratarea este, desigur, cea mai neagră suferinţă posibilă. Abia după vin despărţirile şi depresiile). Scot salteaua de aerobic de sub pat, merg pe jos minim 4 staţii mereu şi îmi fac şi un abonament la piscină. Trebuie să reuşim. Într-un final, vom fi cu toţii supli, atletici şi, desigur, extrem de bine hidrataţi. Nişte organisme fizic sănătoase. Vom avea un ambalaj perfect al sufletului, suflet pentru sănătatea căruia, din păcate, sfaturile nu se repetă obsesiv la toate posturile tv, scrise pe cartoane cu litere colorate şi rostite de o voce timbrată. Să fim şi noi fericiţi odată!
20 Comments
Leave a Comment
am si eu aceeasi reactie, anda, a indiferentei fara de mesajul respectiv. n-am tresarit vinovata, ba chiar mi-am desfacut un pachet de ciocolata, linistita ca, inca, silueta se pastreaza, cu hidratarea stau oricum bine, iar sportul meu favorit e mersul pe jos si il practic adesea, dar nu pentru ca trebuie ci pentru ca mijloacele de transport in comun ma deprima instantaneu.
daca apare un mesaj pentru sanatatea sufletului si eu nu-l aflu, ceea ce e foarte posibil pentru ca nu sunt prietena cu televizorul, te rog sa ma anunti. as vrea si eu sa stiu sa nu mai pun plasturi peste rautati si tradari, peste minciuni si mercantilisme.
Acum cativa ani, mi-am facut analizele intamplator si am constatat cu surprindere ca cele 47 de kilograme ale mele adapostesc un colesterol de 380 de unitati. Cum nu mananc fast-food sau untura, galeti de smantana si sunculite prajite, mi s-a explicat ca am mostenit respectivul colesterol si ca se aduna – genetic- ca asa are el chef. M-am documentat inginereste si m-am pus pe evitat consumul de alimente colesteroase, mi-am facut abonament la sala si am inghitit cisterne de ceai antioxidant. Dupa cateva luni, inregistram mareata cifra de 350.
M-am documentat si mai aprig, incluzand ultimele cercetari (desi, recunosc, nu am luat medicamente din consideratie pentru ficatul meu inca sanatos si de dragul celor 47 de kg – medicamentele anti-colesterol sunt si medicamente de slabit – ). In cele din urma am descoperit ca fericirea e principalul dusman al colesterolului. Il arde mai ceva ca focul.
Nu stiu daca voi reusi vreodata sa conving genetica sa nu-mi mai produca atat de mult colesterol. Dar stiu ca ar ajuta mai mult sfaturile cu “Pentru fericirea dumneavoastra…” in loc de cele cu evitati grasimile. In cazul meu chiar functioneaza.
Foarte frumos! Ai mare dreptate in ceea ce spui
Pentru o sanatate reala, trebuie sa incepem mai inainte de toate cu sufletul, sa continuam cu mintea si de aici totul devine usor…sanatatea corpului vine de la sine…sau cu minim de efort. Asta uitam, din pacate, de multe ori. Sa traim in armonie si sa ne bucuram de viata, alaturi de oameni deosebiti.
Bine ar fi sa citeasca ceea ce ai scris tu cineva care ar putea sa faca ceva in privinta asta…sa promoveze sanatatea sufletului, sa evidentieze adevaratele valori.
Din pacate insa, toti sunt preocupati sa incurajeze siluetele accesorizate cu silicoane, botox si alte substante, menite cica sa aduca frumusete filfizoanelor care apar peste tot in media si fericire celor ce le privesc.
Reusita comparatie.
Tind sa cred ca suntem putini astia pentru care mai conteaza sanatatea si frumusetea sufletului. Si de ce ar conta. Cand ei au functii, dead line-uri, targete, o partida de sex pe fuga, un Q7 cu care merg pana la munca, all inclusiv.
Si de ce ar mai conta pentru cei care nu au ce manca maine, pentru cei bolnavi, pentru toti cei care viseaza sa ajunga “ca aia cu functii”
Conteaza pentru noi astia 5240 de suflete care cred in povesti, in simtiri si emotie. Si nu imi doresc sa existe cineva sa ma invete asta…pentru ca m-as pierde.
Cumpariluzii
Sa stii ca pentru mine avertismentul cu cele 30 de minute de miscare facute zilnic a avut efect. Eram supraponderala, cu un IMC mare si cu multe kilograme peste limita maxima admisa. Norocul meu este ca la capitolul self esteem stau foarte bine, asa ca partea estetica nu m-ar fi deranjat foarte tare, pana cand mi-am facut analizele si mi-am dat seama ca m-am ingrasat din nesimtire, nepasare, program de lucru infernal si nici eu nu mai stiu de ce.
Ai perfecta dreptate in ce spui, dar sanatatea fizica nu e o chestiune de moft. Este bine in primul rand pentru noi sa fim ok in interior. Pentru sanatatea sufletului, nu pot da sfaturi la nimeni. Ideea e sa-ti gasesti tu echilibrul.
De acord cu tine in privinta mersului pe jos, Pisica. In Bucuresti, intr-un iulie torid, e practic insuportabil orice alt mijloc. Cum nu vad la tv astfel de sfaturi si nici nu prea cred sa apara curand, intr-o forma eficienta, ma vad nevoita sa mi le confectionez singura. Uneori sunt greu de urmat si pentru mine, din pricina obisnuintei de a visa frumos si colorat, cu mai mult de un personaj.
MR, atat descoperirea unui posibil remediu, cat si gasirea lui propriu-zisa merita toata lauda! Cumva, stim leacul cu totii, asa ca tot cautam fericirea (in versiune proprie), chiar daca suntem constienti o ca singura doza, chiar si incompleta, da dependenta pe viata.
Silvia, nu spune nimeni ca nu trebuie sa avem grija de noi sau ca ne putem lasa prada exceselor de orice fel. Dar mi se pare exagerata atentia pentru un plus de sanatate sau un plus de frumusete fara a acorda macar la fel de multa preocupare sufletului. Marile bucurii (ca si marile dureri, de altfel) tot de acolo ni se trag.
Cumpariluzii, nu stiu daca ar putea cineva sa ne invete asta, asa cum nu stiu nici daca toate aceste sfaturi dedicate trupului, chiar respectate cu strictete, te fac sa eviti orice problema. Eu imi urmez scenariile proprii, in ambele situatii. Macar asa stiu pe cine sa dau vina.
Normal ca sanatatea fizica nu e un moft, Dorina. Se prea poate ca acolo sa fie, din nefericire, marile si adevaratele probleme. E bine ca, in cazul tau si in alte cazuri, sfaturile bune au avut efect. Mi-as dori insa sa nu mai fie trecute asa de usor cu vederea alte tipuri de neimpliniri dadatoare de suferinte, numai pentru ca nu le putem localiza.
Sincer sa fiu nu vad de ce una trebuie sa o excluda pe alta… de ce daca avem grija de corpul nostru inseamna ca ne neglijam sufletul si invers. Scuze ca te critic la tine acasa, dar cred ca te-ai luat chiar aiurea de reclamele respective; ca ar trebui sa avem grija si de interior da, dar asta nu inseamna ca ambalajul nu conteaza.
Eu as zice invers, Bogdan: trebuie sa avem grija si de ambalaj, dar asta nu inseamna ca interiorul nu conteaza la fel de mult
Nu ma supar, nici o problema din punctul asta de vedere. Zic doar ca eu una, daca am vreo apasare, zau ca nu ma mai gandesc la hidratare. Pe cand daca ceva ma mobilizeaza in interior, parca si grija de fizic am mai multa. Unii spun invers -ca un organism sanatos si miscarea fizica fac minuni pentru suflet. Dar eu nu functionez in directia asta. Poate nu e prea tarziu.
Ar fi frumos si ideal sa primim de la televizor sfaturi care sa ne mearga si la suflet.
Sfaturile respective nu vin asa pur si simplu; vin ca o contrapondere pentru anumite reclame pentru produse din gama nerecomandata.
Te voi insoti!Am sa fiu langa tine cu o sticla de apa.Deschide sticla umpluta cu BUCURIE!Fa ceea ce-ti dicteaza sufletul!Nu cumpara ceea ce este la oferta!Gandeste-te ca ingrasa!Vara trebuie sa slabim?Cate KG in cate zile?Te astept la o cafea,pe balconul meu.Am si eu sticle de apa dar este pentru ,,hidratarea,, florilor.Cafea avem voie sa bem?
Cafele povestite putem sa bem oricate, Simona! Cu putin lapte, o idee de frisca si multe arome de vise! Pune la rece si sticlele cu bucurie!
Nu cred ca ar ajuta prea mult,Anda.Oricat de colorate si repetate obsesiv ar fii aceste sfaturi.Am citit undeva ca”inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste”.Multa vreme am respins arogant aceasta afirmatie,si apoi am mai stat pe ganduri…
Tocmai de aceea, Dorulet, ar trebui sa o facem mai “rationala” cumva…Poate unii mai mult ganditori si mai putin inimosi vor gasi o solutie, chiar repetitiva…
Mda, dar ca sa gasim oamenii astia trebuie sa construim un proiect. Altfel, nu se baga
Cumpariluzii
Un proiect, adica…ceva organizat, cu target si dead-line?
Neaparat…altfel ei nu se baga
Hai sa ne mai gandim la ceva… poate aceste sfaturi nu exista tocmai pentru ca nu exista solutii universale… pentru ca fiecare suflet are nevoie de un tratament diferit… pe care fiecare din noi trebuie sa-l descoperim singuri.
Ironia sortii face ca, dupa veacuri de studii medicale de toate felurile, putem atat de bine sa generalizam tot ceea ce tine de organismul nostru si sa dam cele mai bune sfaturi pentru functionarea lui. Pe cand despre suflet nu putem emite nici macar o axioma, daramite o teorema. Nici macar noi pe al nostru nu-l cunoastem suficient de bine incat sa ne prescriem ceva de fiecare data.