Comments for Anda Docea

Comment on Show Time by isaila simona

isaila simona — Fri, 03 Sep 2010 10:11:06 +0000

Draga Anda, astept sa ne scrii ceva vesel. Acum am nevoie de o cafea si am cautat raspunsul de la tine sa ma invioreze. Tu trebuie sa calatoresti pentru mine. Sa povestesti cu noi si din cand in cand sa te simtim alaturi.

Comment on Show Time by Anda

Anda — Thu, 02 Sep 2010 17:38:13 +0000

Cam asa, Trecatorule, sau…unii regizori isi creeaza un intreg film imaginandu-se din start pe sine in rolul principal…

Cred ca rolurile pe care le jucam inconstient nu se pun, Simona.
De ce va raspund? Hmm…cred ca imi place sa fac schimb de povesti

Comment on Show Time by isaila simona

isaila simona — Thu, 02 Sep 2010 16:37:41 +0000

Multumesc ! Cred ca schimbarea vremii era de vina pentru starea mea. Am fost eu si atat. N-am jucat nici un rol, n-am primit bani doar o veste si am citit-o cand am avut timp. Cred ca in fiecare moment chiar daca nu ne propunem jucam cate un rol. Se schimba scena, avem sau nu avem spectatori. Tu de ce ne raspunzi noua? Pentru mine este o recompensa ,un desert,o calatorie,o melodie, o imbratisare… Pentru tine este o datorie? Te astept cu veselie si cu drag.:)

Comment on Show Time by un trecator

un trecator — Thu, 02 Sep 2010 11:35:28 +0000

asa cum face si Sergiu Nicolaescu, din cand in cand, nu?

Comment on Show Time by Anda

Anda — Wed, 01 Sep 2010 11:45:03 +0000

Eu ma refeream la faptul ca, daca pentru noi insine nu putem fi pe primul loc, nu prea vad cum am fi pentru altii. Dar poate ma insel. Poate exista cineva care sa te aseze usor pe prima treapta fara sa-i ceri asta, la fel de bine cum, asa cum spui, nu ne-am imaginat niciodata jucand un rol principal, lasandu-le pentru ceilalti.
Regizorii mai joaca si ei, uneori, de regula cand nu gasesc actorul potrivit

Comment on Show Time by Bogdan Epureanu

Bogdan Epureanu — Tue, 31 Aug 2010 20:05:05 +0000

Citind comentariile, pe rand, mi-au venit tot felul de idei pe care sa le astern in cuvinte, insa le-am regasit pe toate scrise de altii cateva randuri mai jos, si totusi, o idee nu am regasit-o inca la altcineva asa ca ma grabesc sa o scriu eu primul.

Anda tu spuneai ca “fiecare trebuie sa jucam rolul principal pentru noi insine cel putin”; ei bine eu vreau sa fac o mica completare si sa spun “toti cei care ne dorim acest lucru” in loc de “fiecare” si asta pentru ca, efectiv, exista destui oameni care nu isi doresc roluri principale si se multumesc cu roluri secundare… sau, poate, isi doresc scaunul de regizor.

Comment on Show Time by adrianagianinna

adrianagianinna — Tue, 31 Aug 2010 06:51:13 +0000

Da,cam asa ceva…Si cu siguranta sa nu uitam sa nu ne luam prea mult in serios; atunci am deveni banali.

Comment on Show Time by Anda

Anda — Mon, 30 Aug 2010 21:37:13 +0000

Adevarul e ca sa stai cu bratele incrucisate e cel mai comod, dar n-am fost niciodata genul, Adriana. Din proprie experienta spun ca nici sa dai prea mult din ele nu ajuta. Pai…sa alegem ce ne place si din ce am ales sa speram ca ne vine si ceva inapoi…

Simona, pana la urma nu exista lucruri despre care sa nu se fi scris deja, sub o forma sau alta. Nici eu nu mai am frati, dar asta nu ma impiedica sa fiu departe de toata lumea si sa calatoresc mereu. Bine, eu inca nu am copii Data expirarii? Ce prostie! Abia incepem sa traim…In jurnal nu mai scriu demult, nici nu cred ca mai pot scrie de mana lizibil…

Vivianne, am vazut si eu filmul “The Secret”, cred ca am retinut ce trebuia sa retin. Si, da, mi-am amintit de niste lucruri aparent absurde pe care, la varsta respectiva, mi le-am dorit tare, cu adevarat, din tot sufletul, si care s-au implinit. Pacat ca n-am dezvoltat stiinta asta de a dori si de a crede, in timp…

Comment on Show Time by isaila simona

isaila simona — Sun, 29 Aug 2010 18:53:25 +0000

Nu stiu cine esti!Imi place ceea ce scrii si ma regasesc in gandurile tale.Pot sa-ti spun cu sinceritate..si fara nici un interes ca ma regasesc in ceea ce ai scris.Ai luat cuvintele ,le-ai lasat sa se joace,le-ai dat culoare,le-ai pus sa se imprieteneasca,sa-si ceara scuze,sa se aseze cu minte si cuminti acolo unde vor ele,ai facut o vraja sufland baloane colorate si …uite asa,ordonate,mai mici ,mai mari,mai timide, mai curajoase,mai vesele sau mai triste au plecat spre noi.Sunt artificii sau lacrimi din viata mea. Eu nu stiu cum ,prin ce vraja,cuvintele alese de tine sau asezat exact cum ar fi fost alese de mine.Am incercat sa citesc cat mai mult despre ceea ce ai scris.M-am gandit ce-am facut eu atunci,cand tu faceai vrajile.Eu nu calatoresc in afara tarii pentru ca mi-e frica ,ca nu ma voi mai intoarce acasa.(nu mai am frati)N-am mai facut copii pentru ca aveam mult de invatat si gandul ca trebuie sa-i grijesc pe copiii de la scoala. Iarta-ma daca te-am suparat!Eu nu pot sa-mi ordonez gandurile mai frumos decat ai facut-o pentru mine.Iti multumesc ca existi!Daca maine n-o sa mai fiu vreau sa stiu ca ti-am multumit!Sunt o baba,o fiinta care se apropie de data expirarii.Sunt ca mine dar gandesc ca tine?Iti multumesc si sa ai grija de tine si de cei care sunt in jurul tau.Acum mai scrii in jurnal?

Comment on Show Time by adrianagianinna

adrianagianinna — Sun, 29 Aug 2010 14:45:21 +0000

Experienta,dupa cum am spus,e mai buna a altora…Cat,despre sosirea ”cavalerului”,am specificat deja ca e cazul ideal.Bratele incrucisate,n-au ajutat si nu or ajuta niciciodata.Cel mai cuminte ar fii totusi sa alegem noi ce ne place in loc sa fim alesii.Sau poate nu?